Valentina Butnaru, o doamnă de 5 stele!

Eroina de astăzi a rubricii “oameni de 5 stele” poate fi numită pe bună dreptate “regina limbii române” în spaţiul dintre Nistru şi Prut.

De aproape trei decenii apără cu sfinţenie valorile naţionale, tradiţiile şi cultura românească. Preţuieşte lectura, iar obiceiul de a face donaţii de carte a devenit cu timpul unul de rutinã. Vă invit să-i aflaţi povestea şi secretele după care se conduce Valentina Butnaru, preşedintele Societăţii “Limba noastră cea română” şi o doamnă de colecţie a ţării noastre.

Valentina Butnaru

Valentina Butnaru s-a născut, a copilărit şi şi-a luat zborul în lume din satul Vorniceni, raionul Străşeni. A crescut într-o familie în care lectura a fost mereu la loc de cinste. Asta deşi pe atunci era destul de dificil să găseşti o carte în limba română sau să participi la vreo întâlnire cu scriitorii.

VALENTINA BUTNARU: “O dată la 2-5-6 ani venea un scriitor în carne şi oase. Evident era un eveniment care nu putea să nu marcheze fiecare care aveau o predispoziţie pentru lectură, pentru metaforă, pentru gândire.”

În anii 89-90, în acele vremuri tumultuoase în care se ducea o luptă aprigă de apărare a identităţii noastre naţionale, a apărut Societatea “Limba noastră cea română”, care în scurt timp a devenit, practic, cel de-al patrulea copil al Valentinei Butnaru.

VALENTINA BUTNARU: “A fost un răspuns la frământările noastre, la necesitatea noastră de a pune limba română în capul mesei.”

După familie, limba română, cartea şi interacţiunea cu oamenii deosebiţi, dar mai ales cu intelectualii din satele Moldovei, reprezintă marea pasiune a publicistei.

VALENTINA BUTNARU: “Am făcut tot ce am gândit eu că e bine să fac pentru oameni, pentru şcoli, pentru biblioteci, pentru profesori, mai ales profesorii de la sate care sunt cei mai dezavantajaţi. Îţi dai seama cât de simplu era să mulţumeşti aceşti oameni… câtă lume puteam să fericesc împreună cu colegii mei.”

De aproape 25 de ani, Valentina Butnaru are grijă să promoveze limba română în întreaga ţară. Şi tot de atâta timp, îşi încarcă braţele cu cărţi şi merge să le împartă celor însetaţi de lectură.

VALENTINA BUTNARU: “Aveam cândva o hartă pe care-mi notam traseele şi localităţile în care avem filiale. Toate aceste plecări erau bazate pe comunicare, discuţii, conferinţe, lansări de carte, pe întâlniri cu oameni deosebiţi.

Acum se mândreşte cu o bibliotecă personală impresionantă şi continuă să o completeze cu literatură bună. Înainte, însă, recunoaşte, era un miracol să găseşti o carte în limba română.

VALENTINA BUTNARU: “Cred că primele mele cărţi au fost 5-10 cărţi în limba română pe care le păstram ca pe iarba cea de leac.”

Este o femeie admirată, iubită şi împlinită din punct de vedere profesional, dar şi personal. Totuşi, Valentina Butnaru mai are dorinţe. În primul rând ar vrea ca naţiunea să se deştepte şi să pună limba română în capul mesei, apoi visează să dea valoare casei părinteşti de la Vorniceni.

VALENTINA BUTNARU: “Caut o formulă cum aş putea să îmbin mai multe lucruri, dar cred că asta ar fi o mare realizare pentru…mamei şi a tatălui meu.”

Consideră că nimeni nu poate reuşi în viaţă dacă nu stăpâneşte bine răbdarea şi nu ştie să facã sacrificii.

VALENTINA BUTNARU: “Cred că fiecare dintre noi trebuie să sacrifice ceva ca să lase o urmă.”

Anul acesta Valentina Butnaru a decis să-şi înglobeze toată publicistica într-o biobibliografie. Cartea, pe coperta căreia este desenat copacul limbii noastre, îi reflectă practic viaţa, activitatea, şi e un omagiu adus limbii române pe parcursul unui sfert de secol.

VALENTINA BUTNARU: “Este o carte nesperată, “Nici iluzii, nici deziluzii”. (14:37 – 14:45) Pentru mine este bilanţul activităţii mele scrise, suprapusă exact peste formatul societăţii “Limba noastră cea română”.

Volumul la care lucreazã acum este o monografie care va pune în valoare impactul muncii şi activităţii celor 25 de ani de existenţă a societăţii “Limba noastră cea română”.